In doi nu-i de indoire, este de intregire, Cand sunt doi, ei nasc intr-unul, Viestuiesc, cred, simt ca unul, Drumurile lor de viata, Nu-s nici doua, nici bifurca, Ci schimba al lor sens, Impreuna batatorind intr-unic unul. Iar tu, fizic acum prezenta intr-un loc, Unde azi e prea bine tie, Nu e acolo locul tau, Tu esti de loc, de-aproape, Nu din departarea ta de astazi, Tu ai locul tau, acel loc, acelasi, unul, La cel inlauntrul caruia esti.
Poezie moderna in mediul virtual