Ziua se inchide-n noapte, Dar nu e final caci are timp, E timpul ei, ce poate-i mai mic, Poate-i mai mare, dar e al ei, E vesnic, ziua mereu apare. Fericirea, supararea, ghinionul, norocul Isi au toate timpul lor, Se ivesc, se pierd, se simt ori doar ating, Dar nu dispar, mereu toate exista. Vrut, urat, chemat, hulit, Fie oricne, eu si tu, Existenta ne-o avem, Nu ne stergem, nu ne disparem, Nici d-aici, nici aievea. Datul este bun-dat, Deci ramane primit, de neclintit, E-un statornicism aparte, Prin legi de trepte prea inalte. Nu te-abate, nu-i de ocolit, Asa de multe alegeri, insa tot de neclintit, Are-n baza ce se simte, La mijloc de piept, iar nu in minte.
Poezie moderna in mediul virtual