Curatul din puritatea cristalinului de apa
Este precum stim povestea basmului cel vechi,
Statornic, putermic,, de sine stataor,
E statut si status, tot, de nepatruns.
Drumul, ce duce la cale dulce Pe care este pasit si amprentat cu ale sufletului urme Ridat, brazdat, desenat cu din lacrimi rizuri Are indicatoare de orientare, cu inima-n catare Se deschide-n zare, intins ca o floare, luminos de soare Răspuns, e a lui destinatie, inca de la plecare.
Bate vantul, Cand este cald, adie. Ropoteste-a furtuna ploaiam Cand e cald, mocaneste. Cand e cald, este blandete, Nu e tipat, ci se canta, Nu e zbucium, ci-i somn lin.
Ai tai ochi, făcuți să-mi lumineze mie viata Au fost spălați până la inec, de neintrerupte furtuni de lacrimi. Sufletul tau, daruit sa fie cale in frumos pentru amandoi, L-am innegrit cu al meu, mic si prea mare temător. Inima-ti de iubire, doar de iubire plină, I-am luat bătăile, i-am sugrumat iubirea. Vietii talw ce s-a pogorat spre mine, ca viata sa fie de doi, I-am luat sensul , nu i-am lasat locul. Anii, nu am tinut la ei, nu i-am dat timpului crestere
