Treceți la conținutul principal

Roua, picatura dulce

Lipicios precum e apa, uneori e gandul meu,
Caci el nu adera, ci patrunde-n trupul tau, creierul tau
El sta sa salasluiasca, sa fie bun ambasador,
Pentru a filtra si transpune, in mod clar si exact,
Soapta, vorba si grairea ce eu incerc sa rostesc.

Nu pentru ureche ori minte, tot cuvantu-i adresat,
Ramane verbul, el ce conteaza,
Pe el altceva il afla. Il stie fiinta ta.

Postări populare de pe acest blog

Viata-i iesita-n drum

  Drumul, ce duce la cale dulce Pe care este pasit si amprentat cu ale sufletului urme Ridat, brazdat, desenat cu din lacrimi rizuri Are indicatoare de orientare, cu inima-n catare Se deschide-n zare, intins ca o floare, luminos de soare Răspuns, e a lui destinatie, inca de la plecare. 

nenastere

  anotimp de noapte, negru, bine-nchis in culoare si altare din negura, flori inchise desinfloresc, e nestiut de doar este ori apare, dar are sare toate se incolacesc, se innegresc. lumina provoaca fereala, se cere adapost soarele parca doar arde, de melodicitate este post e somn, se-adoarme a moarte.

Si-i

  Bate vantul, Cand este cald, adie. Ropoteste-a furtuna ploaiam Cand e cald, mocaneste. Cand e cald, este blandete, Nu e tipat, ci se canta, Nu e zbucium, ci-i somn lin.