Treceți la conținutul principal

Albastri, doi ochi si doua picaturi de apa

Dintr-o-ntindere de apa,
O particica, picaturi, doua,
De izvor, de rau, de roua, de ploaie,
Sunt tot apa, sunt tot doua, picaturi.

Aceleasi doua, de-o natura, de-o plamada,
Inghetate, vaporate, tot mereu transformate,
Tot doua, tot picaturi, tot aceleasi, tot acolo.

De-un albastru de privire, de chemare, de soptire,
De inimioara atingere, mangaiere, imbratisare.

Ele doua, vor fi acelesi ele doua de apa  destine,
Una cu-albastra privire.
Doua, de dainure.

Postări populare de pe acest blog

Viata-i iesita-n drum

  Drumul, ce duce la cale dulce Pe care este pasit si amprentat cu ale sufletului urme Ridat, brazdat, desenat cu din lacrimi rizuri Are indicatoare de orientare, cu inima-n catare Se deschide-n zare, intins ca o floare, luminos de soare Răspuns, e a lui destinatie, inca de la plecare. 

nenastere

  anotimp de noapte, negru, bine-nchis in culoare si altare din negura, flori inchise desinfloresc, e nestiut de doar este ori apare, dar are sare toate se incolacesc, se innegresc. lumina provoaca fereala, se cere adapost soarele parca doar arde, de melodicitate este post e somn, se-adoarme a moarte.

Si-i

  Bate vantul, Cand este cald, adie. Ropoteste-a furtuna ploaiam Cand e cald, mocaneste. Cand e cald, este blandete, Nu e tipat, ci se canta, Nu e zbucium, ci-i somn lin.