Poem Intuit

Neprelucrat tot ce-i in jur, mereu iti este Tu slefuieste si-ntelegi, Iei totul, nu-i asa cum se doreste, Si faci sa intelegi pe limba ta Dincolo de limita trupului tau, E altceva , e alta lume, popor strain Tu fa-ti traducerea, transfera Si creaza pentru tine Lupta mare e cu tine, in a te-ncrede si te stii Statul in picioare si pasii facuti pe-a ta cale Ai de urmat si ai sa-ti urmezi:vis, dorinta, in credinta Incepe,mereu e inceput, in fiecare zi

Coperta si mottoul te pot face curios, In a afla ce spune-o carte. Zvonul si pararea te pun sa schitezi, In a afla cum este un om. Ca intelegi un om, trebuie sa il cauti, Ca sa il gasesti, trebuie sa il afli, Ca sa il intelegi, trebuie sa il asculti, Ca sa il cunosti, treuie sa il intrebi, Ca sa il stii, trebuie sa il citesti, Ca sa ii stii sensul, trebuie sa ii ochii, Ei sunt Universul omului.

Adevarul nu se vede, ori citeste, Nici de tine, nici de mine, Doar se stie Trairea ce rascoleste Nu te cheama, nu-ti vorbeste, Dar te ridica ori tranteste Drumul trebuie pasit, Iar pasii vor dezvalui calea, Calatoria dand soarta Viata nu prea, insa secunda poate fi un decident, Asa, orice mica farama din timp, enorm conteaza.

Pe pamant e tot ce poate fi neinteles, Doar interpretat Nu stie stiinta sa explive starea vremii Nu stim noi oamenii cum si din ce am evoluat Nu intelegem gandurile si faptele celor mai apropiati Ne suntem straini chiar noua insine Nu vedem si nu intelegem faptele, actiunile Dar nicicum nu avem cum citi dar apoi stii sentimentele Se poate mai mult, dar nu putem Asa ca se alege ca omul sa fie doar lui Iar oamenii, o aglomerare de egouri. Conservatorismul

Nu e ochi ce sa nu vada tot ce-i in zi si in noapte, Ascunderea nu e a nu fi, ci este scosul la iveala Nerostitul nu-i muteala, nici cenzura, E doar o amuteala pan-apare vorba corecta Stie sufletul raspunsul, cunoaste interiorul ce-i bun pentru suprafata, Intrebarea doar se pune atunci cand rapunsul ti-e bun tie. Totu-i nou caci se creaza, Din litera, cuvant, fraza