Treceți la conținutul principal

Crestatura gluelata

Intrebari de om modern, pe care le poti avea maine
Sunt de azi, de ieri, nedumeriri pe care omul nu le-a putut cerne.

Si intrebi: de ce?, cine sunt?, ce sa fac?
Si alte sute, o mie. Niciuna unicat, doar pliate tie.

O sa aflii doar prin fapre, caci altfel crez nu vei da,
Ca stii prea putin din toate si multe chiar vei uita.

Vei rade, vei plange, vei pierde, vei castiga
O sa dai totul cuiva care doar iti va lua

Tu sa inveti, sa stii, sa ai puterea singur de-a te aprecia,
Tu iti iti faci, urmezi si iti esti calea ta.


Postări populare de pe acest blog

Tu știi

Interiorul tau ce stie tot si afla bine Este cel ce da caldura si lumina, tie, mie Inima e cea care graieste si viata povesteste Stie sufletul prea bine, discerne de rau, de bine Din curat doar, se poate vedea bine si clar Ce-are omul in a lui sine, cine este, de-are har Caci fiecare poate sa fie, adus de viata, un dar Poate sa fie un prag sau poate fi un hotar.

nenastere

  anotimp de noapte, negru, bine-nchis in culoare si altare din negura, flori inchise desinfloresc, e nestiut de doar este ori apare, dar are sare toate se incolacesc, se innegresc. lumina provoaca fereala, se cere adapost soarele parca doar arde, de melodicitate este post e somn, se-adoarme a moarte.

Viata-i iesita-n drum

  Drumul, ce duce la cale dulce Pe care este pasit si amprentat cu ale sufletului urme Ridat, brazdat, desenat cu din lacrimi rizuri Are indicatoare de orientare, cu inima-n catare Se deschide-n zare, intins ca o floare, luminos de soare Răspuns, e a lui destinatie, inca de la plecare.