O fiinta ce din stramos-copil renaste,
Si tot creste, si-mboboceste, streluceste, infloreste,
Iar samanta, se-nmulteste, o lume-n viata isi croieste.
Nou, tot nou, mereu mai nou,
Mai bun, mai puternic, mai placut cu de-a tot,
Nu doar creste, ci cucereste,
Ce nu are, dobandeste.
Dar de nu era pamantul,
Mai era locuitoare?
Dar de nu era apa,
Mai era vietuitoare?
Dar de nu era soare,
Mai era pe lume oare?