Treceți la conținutul principal

Steaua din tine


Atâta soare, un izvor
Dar lumina ii pornește,
Din unic punct pornește totul
Negru punct.

Cum de albul, de la un negru?
Cum lumina, din întuneric?

Pai din haos, nebuloasă,
Din nimic, din eră întunecoasă,
Tot ce-i viu e plăsmuit.

Dorința, speranța, au fost energia
Ce viața negurei au dat,
Luminând, fiind.

Etichete:

Postări populare de pe acest blog

Viata-i iesita-n drum

  Drumul, ce duce la cale dulce Pe care este pasit si amprentat cu ale sufletului urme Ridat, brazdat, desenat cu din lacrimi rizuri Are indicatoare de orientare, cu inima-n catare Se deschide-n zare, intins ca o floare, luminos de soare Răspuns, e a lui destinatie, inca de la plecare. 
Citiți mai multe

Si-i

  Bate vantul, Cand este cald, adie. Ropoteste-a furtuna ploaiam Cand e cald, mocaneste. Cand e cald, este blandete, Nu e tipat, ci se canta, Nu e zbucium, ci-i somn lin.
Citiți mai multe

Dragalasenia sufletului din inima

 Ai tai ochi, făcuți să-mi lumineze mie viata Au fost spălați până la inec, de neintrerupte furtuni de lacrimi.  Sufletul tau, daruit sa fie cale in frumos pentru amandoi,  L-am innegrit cu al meu, mic si prea mare temător.  Inima-ti de iubire, doar de iubire plină,  I-am luat bătăile, i-am sugrumat iubirea. Vietii talw ce s-a pogorat spre mine, ca viata sa fie de doi,  I-am luat sensul , nu i-am lasat locul.  Anii, nu am tinut la ei, nu i-am dat timpului crestere
Citiți mai multe