Ochii-i am frumosi, cand te privesc pe tine
Cuvintele-mi sunt placute, cand tie iti vorbesc
Mainile-mi sunt fine, cand te mangaie pe tine
Buzele-mi rosesc, cand te sarut pe tine,
Inima-mi tresare, ca te iubesc pe tine
Sufletu-mi e mare, dintr-al tau ospatare.
Bate vantul, Cand este cald, adie. Ropoteste-a furtuna ploaiam Cand e cald, mocaneste. Cand e cald, este blandete, Nu e tipat, ci se canta, Nu e zbucium, ci-i somn lin.
Ai tai ochi, făcuți să-mi lumineze mie viata Au fost spălați până la inec, de neintrerupte furtuni de lacrimi. Sufletul tau, daruit sa fie cale in frumos pentru amandoi, L-am innegrit cu al meu, mic si prea mare temător. Inima-ti de iubire, doar de iubire plină, I-am luat bătăile, i-am sugrumat iubirea. Vietii talw ce s-a pogorat spre mine, ca viata sa fie de doi, I-am luat sensul , nu i-am lasat locul. Anii, nu am tinut la ei, nu i-am dat timpului crestere
In fata ochilor tai sa ai, o floare, Este a frumos, este a dor, este a prezenta, este o exprimare. Stie mai bine sa asculte, stie mai bine sa vorbeasca, Frumusetea florii, e trairea frumoasa cu care a fost aleasa, adusa sa vietuiasca. Fiecare floare are o viata, aduce o viata Casa sa fie cu inima frumoasa
