Tu de vreodata te-ntrebi:
De esti lumina.
Esti!
Aprinderea rosului tau,
E dat de focul inimii de noi.
E umblet mult, este mult dor,
La cererea sufletelor.
Te stiu de-a pururi,
Dar acu de ce asa?
In inca de mine nestiut, nebinecunscut,
Ninteles sens, destin, nici de tine, nici de mine, inca.
Sigur e drum, acelasi drum, un singur drum
Ce duce in bine, ce ne creste, ne fericeste, ne iubeste.