Treceți la conținutul principal

Sadit

 Pui,

Nume dat de iubire, nume din iubire.

Fericirea aceea ce nu prea poate fi numită,

Trăirea ce doar iubirea o face zămislită.

 Este ea și stă să fie,

Știe, crește, este vie.

Este tot si-ofera totul,

E culoarea ce-albastreste cerul,  

E roua ce fiecărui fir ii este izvor,

In mine trăiește.

E parfumul ce florile fragranteaza,





Postări populare de pe acest blog

Viata-i iesita-n drum

  Drumul, ce duce la cale dulce Pe care este pasit si amprentat cu ale sufletului urme Ridat, brazdat, desenat cu din lacrimi rizuri Are indicatoare de orientare, cu inima-n catare Se deschide-n zare, intins ca o floare, luminos de soare Răspuns, e a lui destinatie, inca de la plecare. 
Citiți mai multe

nenastere

  anotimp de noapte, negru, bine-nchis in culoare si altare din negura, flori inchise desinfloresc, e nestiut de doar este ori apare, dar are sare toate se incolacesc, se innegresc. lumina provoaca fereala, se cere adapost soarele parca doar arde, de melodicitate este post e somn, se-adoarme a moarte.
Citiți mai multe

Si-i

  Bate vantul, Cand este cald, adie. Ropoteste-a furtuna ploaiam Cand e cald, mocaneste. Cand e cald, este blandete, Nu e tipat, ci se canta, Nu e zbucium, ci-i somn lin.
Citiți mai multe