din negura, flori inchise desinfloresc,
e nestiut de doar este ori apare, dar are sare
toate se incolacesc, se innegresc.
lumina provoaca fereala, se cere adapost
soarele parca doar arde,
de melodicitate este post
e somn, se-adoarme a moarte.
Interiorul tau ce stie tot si afla bine Este cel ce da caldura si lumina, tie, mie Inima e cea care graieste si viata povesteste Stie sufletul prea bine, discerne de rau, de bine Din curat doar, se poate vedea bine si clar Ce-are omul in a lui sine, cine este, de-are har Caci fiecare poate sa fie, adus de viata, un dar Poate sa fie un prag sau poate fi un hotar.