Poem Intuit

Iubirii, da, ii e dată răbdarea, Dar i se ia timpul,   Iubirii ii e dată fericirea, Dar mult prea des ii e luat zâmbetul, Iubirii ii e dată victoria, Dar tare mult o rănește războiul, Iubirii ii e dată viața, Dar sfârșitul ii stă chiriaș, Iubirea duce omul sus, îl înalță, Dar și de jos și din josnicie provine cel crescut, Iubirea este om și omul e iubire, Dar nu un individ, iubirea cere două suflete, Iubirea e definiție, Dar nu e știință de explicat, Iubirea e însuflețirea de zeitate, Dar oricui ii e la îndemână, Iubirea e intregire, întreg, complet, eternul eter al vietii.    

Cald este in ce stiu in tine, Pentru ca vulcan de-iubire in inima detii.   Frumos citesc in inima ta, Pentru ca stie tot alfabetul de iubire.   Lumina ochilor tai ma vede, Tu soare in privire ai sa vezi din om, frumosul.   Eternul de-adevarata fericire, menit ti-e, Ce-i bun, curat, ce-i pur, nalbat, Ce-i din iubire creat, ce-i din inima aluat, Iti sunt, iti apartin, caci tu le-ai nascut.  

                                                           Mult mai frumoase cuvinte asterni                                                            Mult mai frumoase vorbe rostesti Mult mai frumoase ganduri ai Mult mai placute fapte creezi Insufletire a ce-i in om frumos, Speranta a ce-i in om dorinta, Focul a ce-i in om iubirea, Creatoare a ce-i in om inima,           ...

 Mângâieri, infinit de fine, încălzite, 'mi dau firele roșului păr Tinerile de mână, ard, prim fierbințeala palmelor ce ard de doi Cuvintele, nerostite că o lava in vulcan ele zac, dar sufletul le spune Maroniul ochilor roșește, de nestinsul ce-nlauntru stă Laptica pielii culoare, se-ncinde roș de buze atingeri, sărutare Un rățoi.

 Ce in inima tu ai pus, Etern și făcut-o sălaș,   Sta frumos si locuieste, Ca-i acasa, asa traiste,   Ce ai ce ai pus, esti tu

  Tu de vreodata te-ntrebi: De esti lumina. Esti! Aprinderea rosului tau, E dat de focul inimii de noi. E umblet mult, este mult dor, La cererea sufletelor. Te stiu de-a pururi, Dar acu de ce asa? In inca de mine nestiut, nebinecunscut, Ninteles sens, destin, nici de tine, nici de mine, inca. Sigur e drum, acelasi drum, un singur drum Ce duce in bine, ce ne creste, ne fericeste, ne iubeste.

  Voce, arzatoare de inima graitoare Dulce si atent spune "hello", "Mă n-auzi", gingaseste auzul Interiorul este imediat calmat, Ochii, trupul Vorba, gandul De cord cu drag manuiti, Chiar din suflet instruiti. Aici, caci un alt loc asemeni nu-i, Aceasta, caci alt om nu-i. In traire din a fiintei esenta, tot raspunsul se scrie.